1. Ce presupune o alimentație sănătoasă?

O alimentație sănătoasă presupune un echilibru între cât de mult mâncăm și cât de mult consumăm prin activitate fizică împreună cu alegeri sănătoase de produse care au un termen scurt de valabilitate și o listă de maximum 5 ingrediente. Jamie Oliver spunea ca mâncarea sănătoasă este formată dintr-un singur ingredient. Adică fructe, legume, lactate, nuci care se găsesc în starea lor naturală.

2. Cum crezi, de ce obezitatea în rândul tinerilor a ajuns să fie o problemă discutată la nivel mondial?

Sedentarismul a devenit un stil de viață care este deja perceput ca normalitate. În ultimii 3 ani cursurile de la școală, facultate au avut loc online și o parte din studenții care erau angajați lucrau tot de acasă sau în regim hibrid. Dacă petrecem peste 12 ore pe scaun, ne facem cumpărăturile online, ne comandăm mâncare gata preparată, starea noastră de sănătate are de suferit. Efectele statului pe scaun sunt similare cu efectele negative ale fumatului conform studiilor recente. O prietenă de-a mea care este kinetoterapeut îmi povestea chiar zilele trecute despre clienții ei care au în jur de 30 ani și au musculatura atrofiată asemenea unei persoane care a fost forțată să stea la pat în urma unei operații. În prezent 32% din persoanele din Romania suferă de obezitate, dar dacă luăm în calcul și persoanele supraponderale, ajungem la un procent de 58%, asta însemnând 1 din 2 persoane, lucru care ar trebui să ne îngrijoreze și ne motiveze să acționăm în acest sens pentru a face prevenție. Ar ajuta să ne uităm la ce fac țările în care rata obezității este mai scăzută, țări precum Italia și Franța.

3. Care ar fi alternativele sănătoase pentru tineri în ceea ce privește alimentația?

Alternativele sănătoase se creează. Nu sunt adepta schimbărilor drastice în alimentație deoarece nu pot fi menținute pe termen lung. În primul rând ar trebui să începi să începi să citești etichetele tuturor produselor alimentare pe care le cumpări din supermarket pentru a le alege pe cele cu termen scurt de valabilitate și maximum 5 ingrediente. În al doilea rând, să îți faci obiceiul de a merg la piață pentru a cumpăra alimente de la producătorii locali. În al treilea rând, mănâncă porții mai mici. De exemplu, când mergi în oraș și îți comanzi shaorma, poți alege să renunți la cartofii prăjiți și maioneză și să alegi un sos pe bază de iaurt. Să înlocuiești un suc carbogazos cu un suc natural din fruct proaspăt stors sau cu un sirop de fructe cu apă minerală. În loc de bere să bei vin cu apă minerală sau gin&tonic, Aperol spritz care au mai puține calorii. În loc de plăcinte și covrigi, mai bine îți pui un sandviș de acasă cu unt sau cremă de brânză, mușchi file sau cașcaval, un fruct și o sticlă de apă.

4. Ce sunt vârfurile glicemice și cum le evităm?

Aceasta este o întrebare la care vă poate răspunde un medic diabetolog și nu ar trebui să intereseze o persoană care nu suferă de diabet. Un organism sănătos este capabil să își regleze singur glicemia pe tot parcursul zilei indiferent ce mâncăm. Cărțile care promovează ideea că fiecare dintre noi are un răspuns identic al curbei glicemice după ce mâncăm conțin informații eronate deoarece fiecare dintre noi este unic așadar are un răspuns unic și graficele noastre nu coincid cu graficele din carte ale altei persoane.

5. Care ar fi o soluție pentru scuza „nu am timp să-mi gătesc”?

Nu există soluții magice, există doar priorități în viața fiecăruia dintre noi. În fiecare zi facem alegeri în concordanță cu prioritățile pe care le avem. Aleg să îmi gătesc în loc să petrec timp pe rețelele de socializare. Sunt sigură că fiecare dintre noi își poate găsi timp pentru gătit dacă își dorește să facă din alimentația sănătoasă o prioritate. Am pacienți care sunt studenți, locuiesc la cămin și își gătesc la bucătăria comună. Există soluții dacă ne dorim să le găsim.

6. Ce alimente ar trebui să le consumăm zilnic?

Ce simțim că ne face bine și ne dă energie pe tot parcursul zilei, nu doar pe moment. Fructele și legumele de sezon ar intra în această categorie. În perioada iernii putem chiar să optăm pentru compoturi de fructe sau fructe de pădure congelate pe care le putem pune într-un iaurt. Legumele congelate sunt de asemenea o alegere sănătoasă și economică. Murăturile în saramură, ardeii copți sau sfecla roșie la borcan pot reprezenta o salată sănătoasă. Ciorbele, supele de legume cu sau fără carne pot fi o idee de cină sănătoasă, la care putem adăuga o lingură de smântână grasă de la piață.

7. Ce alimente trebuie excluse definitiv din alimentație?

Alimentele procesate care conțin ulei de rapiță, margarină, grăsimi vegetale hidrogenate, îndulcitori artificiali cu potențial cancerigen, mezelurile care conțin nitriți, nitrați, alimentele care conțin dioxid de titan. Verificați ingredientele inclusiv la guma de mestecat și produsele cosmetice pe care le folosiți.

8. În ce măsură depinde felul în care ar trebui să ne alimentăm de gen?

Femeile au fluctuații hormonale în funcție de faza ciclului menstrual și pot avea o poftă mai intensă de mâncare înainte de menstruație. La bărbați se credea până acum că secreția de testosteron este constantă pe tot parcursul lunii, așa că teoretic le era mai ușor să fie disciplinați din punct de vedere alimentar. Însă și aceștia pot suferi de fluctuații ale testosteronului în special datorită stilului de viață modern cu expunere constantă la lumină albastră și o alimentație nesănătoasă.