Până în primele 4 până la 6 luni, sugarul nu are nevoie de niciun alt aliment sau băutură pe lângă mesele de lapte. El își satisface toate nevoile nutriționale prin laptele matern, respectiv laptele formulă. Din luna a 5-a până în luna a 7-a se recomandă diversificarea alimentației prin introducerea alimentelor semisolide în dieta copilului, deoarece laptele matern nu mai poate asigura (ca unic aliment) necesarul caloric și de nutrienți al unui sugar sănătos.

  1. Sugarul trebuie să fie sănătos în momentul începerii alimentației complementare. Noile alimente se vor introduce progresiv, numai câte un aliment pe zi, păstrându-se un interval de 3-4 zile între ele, dacă sugarul tolerează bine alimentul oferit. În acest mod se va evita apariția alergiilor sau intoleranțelor alimentare care astăzi devin din ce în ce mai frecvente.
  2. Cantitatea oferită sugarului din noul aliment va crește gradat, în trepte de 30-50 ml pe zi. Alimentele vor fi date în stare semisolidă (paste, fărâmițate) cu lingurița.
  3. Noul aliment nu va fi niciodată impus, urmănd a se face multe încercări (chiar și 10, uneori) până va fi acceptat, evitând astfel apariția comportamentelor alimentare nesănătoase în adolescență.
  4. De obicei, se începe cu legume organice: morcovi, țelină, păstârnac, spanac, cartofi, care vor fi fierte și pasate. Piureul se poate îmbogăți caloric cu ulei de măsline extravirgin presat la rece, iar în momentul servirii se pot adăuga fruzulițe proaspete de pătrunjel sau mărar pentru aportul de vitamina C, cu efecte digestive și dezinfectante ale gurii. Masa de legume va înlocui progresiv masa de lapte, de preferat cea de la orele 12-14.
  5. De 3-4 ori pe săptămână, masa de prânz, de legume, va fi completată de carne de pasăre (pui, curcan) sau de vițel, preferabil organică, care va fi introdusă progresiv începând cu o cantitate de 30g/zi (1 lingură cu vârf), trecând la 60g/zi și apoi la 90g/zi. Carnea se fierbe separat de legume.
  6. Gălbenușul de ou, fiert moale, se poate introduce după vârsta de 6 luni, preferabil de la ouă ecologice, cu cifra 0 inscripționată pe ele. Dacă îl combini cu piure de cartofi, fierul din gălbenuș devine mai biodisponibil. Deoarece albușul este mai puternic alergizant, nu se va da copilului decât după vârsta de 1 an. Oul și carnea pot fi oferite copilului alternativ, astfel încât să primească zilnic proteină, fie de ou, fie de carne.
  7. Proteinele de origine animală au valoare biologică ridicată și previn apariția obezității infantile, a carențelor de fier, minerale, aminoacizi esențiali, grăsimi sănătoase și nu cresc riscul de boli cardiovasculare cum se credea până acum, ci din contră au un efect protector.
  8. Începe diversificarea cu cereale lipsite de gluten: orez, mei, porumb, quinoa sau cartofi. Cerealele cu gluten (grâu, orz, ovăz, secară) pot fi introduse după vârsta de 7-8 luni, doar cât una, urmărind reacția copilului, pentru a evita manifestările precoce ale intoleranței la gluten. Optează pentru cerealele integrale pentru un conținut crescut de vitamine și minerale.
  9. După vârsta de 11 luni se poate introduce în meniul sugarului pește bogat în omega-3 (sardine, cod, somon), mămăligă cu brânză dulce sau urdă și smântână.
  10. Leguminoasele (fasole boabe, linte, năut) și varza pot cauza meteorism (acumulare de gaze intestinale), de aceea vor fi introduse după primul an de viață al bebelușului.
  11. În alimentația sugarului nu își au locul sarea sau zahărul. Oferă-i copilului tău șansa de a se obișnui de la început cu gustul original, natural al alimentelor, care îl va feri mai târziu de mâncatul compulsiv-adictiv, generator de obezitate sau boală.
  12. Nu folosi mierea de albine până la vârsta de 1 an, pentru a preveni posibila intoxicare botulinică.
  13. Sunt interzise pateurile industriale, salamurile și toate dulciurile, inclusiv cele de casă, mâncarea fast-food și alimentele junk food.
  14. Mâncarea nu se va prepara prin prăjire, cu rântașuri, sosuri grase sau condimente agresive, ci prin fierbere, la abur sau la cuptor, folosind ustensile de sticlă, inox sau ceramică.

 

Bibliografie: Părinți altfel, Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi